din cauza marii confruntari dintre basescu si geoana, am pierdut opening act-ul cu aria urbana, pe care mi-as fi dorit sa-i vad live din nou. concertul dub pistols a fost o tzapa din cauza sonorizarii. cand ceri 45 de lei la intrare, ar trebui sa merite banii. “noul” club jukebox este acelasi becker brau, cu alt nume. nimic schimbat. adica aceeasi discoteca cu etaj, anii ’90 gen.
dub pistols sunt ok: doi mc, doua chitari, bas, tobe si samplers, cu vibe bun, ritm, nimic foarte original, o trupa de dub de mana a doua. de la londra, totusi, adica am intuit ca sunau bine si transmiteau energie. din pacate, vocile si chitarile aveau nivelul prea jos si trupa suna ca din niste boxe de dacie. lume cam putina, deci, putine gagici misto. dupa bisurile englezilor ar fi trebuit sa puna muzica dj vasile si matze. tzapa ! desi cu matze m-am intalnit prin club. oricum, majoritatea juniorilor care au venit la concert se carasera.
recunosc. sufar de scenarita si imi plac rationamentele ciudate, care pleaca, totusi, de la elemente reale. asadar: am senzatia ca vantu a batut palma cu basescu si a intors armele. motivul este evident si tocmai a fost anuntat de presa: a fost arestat in indonezia nicolae popa, omul prin care vantu a devalizat gelsor si fni. base i-a aratat pisica.
mai departe, compromiterea lui geoana a fost usor de realizat, deoarece prostanacul e un naiv si a fost LASAT sa mearga-n miez de noapte la vantu, cand acesta l-a chemat. desigur, pozele au iesit pe piata fiind alese cu grija pana si cadrele in care geoana pare ca ar pasi spre usa usor aplecat. nu degeaba garda veche a psd-ului si-a luat mainile de pe geoana si n-a aparut in spatele lui, lasand novici ca ponta sa-si franga gatul. alaturi de “expertul din echipa lui obama” care le toaca psd-istilor 4 milioane de euro si nici macar nu pricepe ce se intampla in romania. chiar in timp ce scriu aceste randuri, tolontan si ctp-ul il fac ferfenita pe geoana, din prisma erorilor “inexplicabile” de strategie pe REALITATEA TV.
as mai pune cateva paie pe foc: oare chiar atat de prost este patriciu incat sa lanseze caseta cu “basescu lovind copilul” prea devreme, cand pana si un student la stiinte politice poate sa-ti spuna ca asa ceva se scoate in vinerea dinaintea zilei alegerilor, ca impactul emotional sa nu poata fi stins pana cand omul pune stampila ? oare de ce a disparut apoi din peisaj ? oare a fost doar idiot cel cu ideea pactului lu’ peste prajit semnat de ziua nationala la TIMISOARA ? (de 20 de ani, gasca astora care acum isi spun psd si-a luat huiduieli la timisoara. chiar si eu mi-am luat pumni in spate, la o comemorare a Revolutiei, incercand sa conving lumea sa nu-i ia la suturi pe ion iliescu si claudiu iordache . asta e ! nu le place de ei si gata ! toata lumea stie) ca toate aceste erori au fost speculate si inflamate de pd-l-isti… e normal. trebuia sa fie idioti sa nu profite. doar erau servite pe tava.
deci, asta-i parerea mea: vantu a intors armele, patriciu s-a dat la fund si nu m-ar mira sa devina evident in curand cum a fost strans de coaie. voiculescu are instincte mult mai bune si n-a bagat in mizeria campaniei mai mult decat imperiul media. iar greii din psd i-au inchis, elegant, dar ferm, usa in nas lui geoana, intelegand ca au pierdut batalia si pregatind o repliere care sa nu le lase rani prea grele. novicele antonescu n-a inteles nimic din aceasta partida, desfasurata la o viteza prea mare pentru el. iar geoana singur, in fata lui basescu, nu va avea niciodata, nici o sansa.
problema lui mircea geoana in batalia contra lui basescu se cheama chiar psd si aliatii sai. degeaba da o caruta de dolari unui american care-i traseaza o strategie de manual, pentru ca aceasta nu functioneaza neadaptata la realitatile tarii in care o aplici. poti sa scoti o caseta compromitatoare, daca n-o arunca pe piata dinu patriciu. si daca n-o folosesc pentru a-l demoniza pe basescu exact cei pe care el i-a declarat public ca adversari. nu poti sa inventezi un pact de salvare a romaniei si sa-l pozitionezi ca erou al concilierii pe mircea geoana intr-un banner imens pe cladirea operei din timisoara, simbol al Revolutiei din 1989. nu poti sa-l bagi la inaintare ca aliat pe gheorghe ciuhandu, decat daca nu stii ca a mai luat un mandat de primar al timisoarei doar pentru ca n-a avut la timp un adversar pe masura. nu poti sa-i ascunzi pe geoana, antonescu, johannis si ciuhandu in sala operei, dar sa scoti plasmele in piata si sa-ti imaginezi ca timisorenii vor ramane indiferenti. nu poti sa-l lasi pe nastase sa declare ca este gata sa preia fraiele psd-ului cu o saptamana inainte de turul doi, decat daca nu simti iritarea pe care o provoaca in societatea romaneasca perspectiva restauratiei rinocerilor comunisti.
basescu ar trebui sa fie fraier sa nu se cocoate in fruntea acestui val de antipatie fata de “fostii’. daca va gestiona inteligent miscarile provocate chiar de adversari, are mari sanse sa castige batalia. pentru ca nu ma indoiesc ca, daca va indrazni sa se prezinte la confruntarea de joi, geoana va fi exterminat de basescu. fara mila, in direct, in fata natiunii fericite.
marcel pavel si miki (k-pital) au filmat pentru “aruncati din tren” la craiova, unde au reusit sa stranga 400 de milioane de lei vechi intr-o sigura zi, pentru o familie cu probleme: o mama – proaspat operata pentru extirparea unei tumori canceroase, care are de crescut doua fete dintr-un salariu de 5 milioane (una dintre fiice este imobilizata intr-un scaun cu rotile). spre seara, cele doua vedete au fost invitate la postul de televiziune oltenia 3tv, in emisiunea pe teme sportive “2 cu voi”. in timp ce miki filma, marcel pavela fost moderator si a intrat in direct prin telefon cu fosta gheata de aur a europei, rodion camataru. impreuna acesta si cu jurnalistul mario morcov, el a dezbatut amenintarea patronului adrian mititelu ca va muta echipa de fotbal universitatea craiova la drobeta turnu severin.
si, la cererea telespectatorilor, le-a dedicat suporterilor olteni aria “nessun dorma” din opera “turandot” de puccini, pe care o considera un adevarat imn al invingatorilor.
foarte simpatic spectacolul din spatiul virtual (tweeter, facebook etc) din seara asta, cu ocazia aparitiei imaginilor in care basescu loveste un copil la un miting electoral la ploiesti, acum 5 ani ! inainte de vi-l infatisa, un scurt comentariu: asta-i tot ce puteti ?
ce nu stiu expertii in anti-campanii americani este ca nu poti sa-l pui pe dinu patriciu sa-ti lanseze povestea asta, pentru ca nu-l crede nimeni. in plus, romanul nu a atins inca acel grad de civilizatie care sa-l indigneze prea tare ca basescu a plesnit un copil care-l enerva.
acum, iata ce am selectat eu din comentariile din aceasta seara:
@piticu21: imaginile cu basescu care-i da un pumn lu’ ala http://bit.ly/8eemjf ii dau dreptate si eu as fi facut la fel
@S0B0: ce gretoasa va fi campania electorala pentru turul doi la aceste alegeri ! caseta cu basescu lovind un copil este doar inceputul Continue Reading »
ce de lume la sala palatului, la concertul jan garbarek group ! mai multa ca acum o luna, la festivalul master of jazz, al carui epilog a fost. desi, ca sa anticipez o concluzie, cel mai tare moment ramane recitalul lui branford marsalis quartet.
concertul de aseara a fost asa cum ma asteptam: impecabil. acelasi jan garbarek elegant, cu temele lui simple si repetitive, ca o joaca de copii, cu melancolia fiordurilor norvegiene care a umplut sala de gagici. ba chiar mult mai coios si mai ritmat decat pe multe din discurile sale. cu pianistul german rainer bruninghaus, canta de vreo de vreo 20 de ani, asa ca se inteleg perfect. cand la clape, cand la pian, cand la amandoua, bruninghaus a fost completarea precisa a saxofonului. garbarek a avut intotdeauna basisti melodici. brazilianul yuri daniel nu face exceptie: cu un ton cu personalitate si improvizatii pline de melodie, totdeauna atent si cu ritm. la momentul sau solo pe scena, mi-a amintit de felul in care se juca decebal badila pe vremuri cu basul electric si pedalele.
farmecul concertului a fost, insa, indianul trilok gurtu, unul din marii percutionisti ai lumii. finetea cu care tesea ritmul, felul in care se juca cu intensitatea acompaniamentului m-au fermecat. le-a aratat spectatorilor cat de mult ii place sa se joace si sa inventeze ritmuri din orice, cand a fost lasat singur pe scena. acompaniamentul lui dadea impresia ca a plecat de la o tabla indiana, dupa care s-a inconjurat de instrumente de percutie, pe care a transpus ritmul acesteia. uneori, acompania atat de discret ca nu-l auzeai, doar il simteai. dupa care aparea cu accentele exact cand trebuia si schimba atomosfera perfect sincronizat cu basul. a fost “eroul meciului” in seara asta.
muzica lui garbarek s-a mai schimbat un pic, insa n-a evoluat prea mult in ultimii douazeci si ceva de ani de cand il ascult. nu mai canta balade lungi in concert. foloseste des ritmuri complicate de samba sau polka. toate astea, trilok gurtu si restul salveaza temele care uneori suna a muzica usoara cantata la saxofon. un succes de casa.
foarte putina lume acorda importanta rezultatului de la referendum. m-am bucurat foarte tare cand am aflat a fost validat, pentru ca de cifrele lui nu ma indoiam. e (inca) un semnal pe care romanii il dau clasei politice, de care s-au cam saturat. asta nu inseamna ca, la viitoarele alegeri, cand se vor mai imputina din parlamentari, castigatorii vor fi neaparat din pd-l. oamenii au invatat mai repede ca politicienii cum e cu jocul asta de-a democratia.
in timp ce basescu si-a lipit imediat pe blazon titlul de “campion al luptei pentru innoirea clasei politice”, din spatele lui geoana au aparut deja ranjetele lui ion iliescu, nastase, hrebenciuc, vanghelie & co. n-au mai avut rabdare inca doua saptamani !
gheorghe dinica a dat putine interviuri. prietenul meu, remus andrei ion, a stat de vorba cu el in octombrie 2002 si mi-a permis sa-l postez aici:
rep: cat de mult va place sa improvizati ?
nu stiu cat de mult imi place mie, dar improvizatia face parte din arsenalul mijloacelor pe care le foloseste un actor. adica, improvizatia vine dupa o pregatire, totusi. cand stapanesti foarte bine un rol, descoperi in el nuante care nu apareau in repetitii si atunci iti vine sa le spui si – de multe ori – daca sunt legate de personaj, e foarte bine.
am lucrat mult cu david esrig, din ’61 pana in ’78, si am facut niste spectacole extraordinare, dupa parerea mea. eram un trio: el gandea ceea ce o sa monteze in functie de noi. a fost cea mai interesanta perioada din cariera mea.
cand am terminat institutul si m-am dus la teatrul de comedie, care se infiintase atunci, unde am facut al doilea institut. mult mai valoros, dupa parerea mea. cu miscare, cu impostatie vocala, cu esrig care era un pedagog si un regizor deosebit de sclipitor si de modern. pentru mine, scoala cea mai importanta a fost la teatrul de comedie. pe urma, am plecat la bulandra toti trei, unde am lucrat “nepotul lui rameau“, care este mai mult un spectacol de limbaj.
filmul a fost aproape in paralel cu teatrul, dar in “perioada esrig”, lucrul era asa de intens incat parca eram intr-un fel de cantonament. Continue Reading »
demonizata confruntare dintre candidatii la alegerile prezidentiale din 22 noiembrie 2009 a fost o mare plictiseala, asa cum ma asteptam. aparent, nu a adus nimic nou: acelasi basescu pe care-l stiam, jucand rolul aprigului matelot in lupta cu tenebrosii moguli. acelasi geoana, prostanacul cu limba de lemn a unui ion iliescu mai tanar, insa fara coaiele si abilitatea acestuia. acelasi flamboaiant crin antonescu, un fante de dambovita caruia boierul al batran i-a dat voie sa-i care suturi papagalului de geoana. asa cum spunea si ion cristoiu, chiar cand scriam aceste randuri, eram convins ca votul de duminica nu poate fi influentat de aceasta dezbatere. la alegeri, forta partidelor care sustin candidatii este hotaratoare. handicap major pentru presedintele pnl.
deodata, mi-am amintit un detaliu estompat de miza duelului dintre candidati: din spatele lui mircea geoana lipsea ion iliescu. lipsea adrian nastase, lipsea vanghelie. lipseau toti greii partidului.
intrebare: au lipsit pentru ca nu dadeau bine in cadru in ochii poporului sau pentru ca, la fel ca in 2004, cand au simtit ca pierde candidatul psd, greii partidului s-au retras, punand la cale sacrificarea nefericitului ?
considerand ca au atins maturitatea artistica necesara, timisorenii de la implant pentru refuzau hotarat sa incerce sa se afirme in hardcore-ul international. primele mutari au fost sa-si schimbe numele in implant for denial si sa inregistreze un videoclip in limba engleza, extras de pe un nou album: “otheroot”. ii inteleg perfect: daca vrei sa intri intr-un circuit international de concerte, limba romana e un handicap important. astfel, piesa “in soare deschis” a devenit “nemesis”. desi clipul nu e chiar pe gustul meu (ca sa fiu elegant), piesa suna foarte bine:
iata cum suna “in soare deschis”, interpretata live in primavara lui 2004, intr-un concert pe care l-am organizat pentru ei, impreuna cu emil biebel, in curtea clubului lemon din timisoara:
i-am vazut si in concertul din clubul fabrica din bucuresti si mi-a placut: hardcore !