am citit ieri pe blogul lui victor roncea ca ministerul apararii a organizat saptamana trecuta cea de-a sasea editie a “cursului de baza introductiv pentru jurnalistii care transmit din zone de conflict“. e o idee foarte buna, pe care cred ca au preluat-o de la fortele nato. in tarile civilizate, nici un jurnalist nu este trimis intr-o zona cu potential de risc, daca nu a trecut printr-un astfel de curs. nici o institutie media nu risca viata oamenilor sai. o prietena care lucra acum cativa ani pentru reuters la paris mi-a povestit ca, desi era domeniul si subiectul ei, nu i s-a permis sa mearga sa relateze de la o demonstratie a minoritatii arabe, deoarece nu trecuse printr-un astfel de training.
in mai 2000, am fost acceptat de reuters foundation sa merg la londra, la un training de acest gen, “risk assessment course on hostile environments & first aid training“, pe care ei il organizau de ani de zile pentru jurnalistii proprii. era prima data cand acceptau jurnalisti din afara agentiei, iar eu si un turc si un turc am fost singurii europeni din cei 12 care au ajuns la londra. ceilalti erau din alte colturi ale planetei, din tari in care – evident – aveau mare nevoie de o astfel de pregatire. cursul era dedicat memoriei lui kurt schork, care murise cu un an inainte, in timpul unei ambuscade in sierra leone. din convoiul atacat de rebeli a scapat doar colegul lui, fotograful yannis behrakis, care a apucat sa se strecoare in jungla, acoperindu-si urmele, asa cum invatase in 1995, cand trecuse prin trainingul la care urma sa participam si noi.
“no story is worth a human life.” este una din regulile de baza la reuters. am auzit-o repetata tot timpul de instructorii firmei centurion risk assessment services, alaturi de care am stat o saptamana la sediul lor de langa londra. si obisnuiau sa repete ca nici macar acest training nu ne va putea salva vietile, insa ne va face mult mai constienti de pericolele care ne pandesc cand ne facem meseria si vom avea sanse mai mari sa ne intoarcem nevatamati acasa. centurion este alcatuita din fosti membri s.a.s. ori royal marine commandos si, in afara acestor cursuri, insotesc, contra cost, echipe de jurnalisti care merg in zone de razboi. si au destui clienti ! am sa incerc sa structurez aici principalele elemente pe care le-am invatat in acel training, in speranta ca vor fi de folos unor colegi de breasla.
evaluarea riscului
inainte de a ajunge in orice situatie de risc sau zona de conflict, jurnalistul trebuie sa faca o evaluare a potentialelor pericole. acestea trebuie identificate si trebuie evaluat nivelul unor potentiale distrugeri sau probabilitatea aparitiei lor. in al doilea rand, trebuie avute in vedere cateva solutii de iesire din pericol. procedura de evaluare cuprinde: a) identificarea sarcinii (adica trebuie stabilit dinainte care sunt sarcinile ce trebuie indeplinite in zona in care urmeaza sa mergeti si de cati oameni este nevoie); b) numirea unui conducator al echipei (acesta trebuie sa aiba atat cunostinte practice, cat si tehnice); c) identificarea pericolelor (trebuie identificate pericolele fiecarei sarcini care trebuie indeplinita si grupate pe categorii); c) identificarea riscului (trebuie determinat nivelul pierderilor sau pagubelor potentiale, indiferent daca este vorba de oameni sau de echipamente). ATENTIE ! in medii ostile sau periculoase, jurnalistii trebuie sa reactioneze la evenimente in derulare. de aceea, este nevoie de o permanenta reevaluare a situatiei, pentru a determina noile pericole, a le aprecia gradul de risc si a putea reactiona.
iata cateva imagini socante filmate in timpul conflictului din sierra leone:
echipamentul personal
desi suna a pisalogeala, iata o lista de lucruri strict necesare oricarui jurnalist care pleaca intr-o zona de risc: incaltaminte (trebuie sa fie adaptata mediului in care urmeaza sa calatoriti. de ex, in desert sau in zona tropicala, inaltimea incaltarilor ar trebui sa va protejeze gleznele si chiar gambele); sosete sau jambiere (pentru clima umeda sau rece, e bine sa aveti sosete goretex impermeabile); lenjerie (indispensabili, daca va fi frig); pantaloni (in functie de temperatura zonei); rochie/fusta (in cazul femeilor); costum (daca e cazul); camasi (obisnuite/elegante/de bumbac/de lana); pulovar (de lana/anti-vant/de bumbac); scurta impermeabila; pantaloni impermeabili; manusi; esarfa; palarie sau sapca; prosoape; obiecte pentru igiena personala; trusa de barbierit; sapun; pasta de dinti; deodorant; tampoane (pentru femei); servetele; costum de baie; ochelari sau lentile de contact de rezerva; vitamine; medicamente; lotiune de protectie anti-solara; spray impotriva insectelor; vaccinurile pentru zona respectiva a globului; medicamente anti-alergice; reportofon cu baterii si casete de rezerva; carnetele; laptop; acreditari; permis de conducere international; carduri de credit (personale sau ale institutiei media); carnete cec; valuta locala; bani cash: dolari sau euro (in functie de zona); pasaport cu vize in regula; binoclu; lanterna cu baterii de rezerva; torte; busola; ceas; harti; sticle cu apa; mancare; tablete pentru sterilizat apa; o trusa personala de prim ajutor; echipament specific (camere video, aparate foto, trepiede, lumini, microfoane etc); vesta anti-glont; casca; aparatori pentru urechi; emergency bag. desigur, lista este orientativa, insa este bine sa o parcurgeti inainte de a va face bagajul pentru a pleca intr-o zona riscanta. trebuie sa aveti in vedere ca mergeti acolo pentru a va face meseria de jurnalist si lipsa unui echipament adecvat ar putea sa va provoace mari probleme.
emergency bag
este un rucsac de dimensiuni mai mici, in care trebuie sa aveti strictul necesar. trebuie sa aveti in vedere ca situatia din zona s-ar putea deteriora si ati putea fi nevoiti sa mergeti pe jos intr-un mediu ostil. pentru aceasta, este recomandabil sa aveti un rucsac impermeabil de 25-30 de litri, pregatit pentru situatii de urgenta, care sa contina urmatoarele: incaltari si haine de drum; haine de schimb (adaptate climei si anotimpului); scurta anti-vant si pantaloni; manusi; caciula sau palarie/sapca (in functie de anotimp); sticla cu apa si pastile pentru sterilizat apa; mancare; harta si busola; ceas; fluier; briceag; lumanari; aparat de radio de mici dimensiuni; carnetel si pix; lanterna cu baterii si torte; o franghie de 20 de metri (foarte utila in multe situatii); periuta si pasta de dinti; trusa de igiena personala; crema impotriva razelor solare; pieptene; spray impotriva insectelor; trusa de prim ajutor sterila; medicamente.
vesta anti-glont
in zonele de conflict, este foarte indicata purtarea unei veste-antiglont. alegerea ei este importanta, pentru ca, pe langa protectia pe care o ofera, trebuie sa fie comoda, altfel veti avea tendinta sa evitati sa o purtati. trebuie aleasa pe dimensiunea fiecaruia. multe vieti au fost salvate de astfel de veste, care nu te protejeaza doar impotriva gloantelor, ci si impotriva schijelor sau suflului unor eventuale explozii. vestele de protectie sunt de mai multe feluri: a) anti-cutit: sunt mai subtiri, dar ofera protectia ideala pentru situatii de tipul revoltelor; b) ultra-usoare: confectionate pentru a te proteja impotriva gloantelor de pistol sau chiar de pusca; c) usoare: impotriva gloantelor de pistol-mitraliera; d) cu placi ceramice: protejeaza impotriva gloantelor de pusca; e) cu placi de metal: protejeaza impotriva gloantelor de mare calibru.
casca
o casca de protectie are rolul de a te apara impotriva pietrelor, sticlelor, dar si a socurilor provocate de gloante. avand in vedere ca trebuie purtate tot timpul, trebuie sa aiba marimea adecvata si sa fie comode. in zonele in care au loc focuri intense de arme si artilerie, e foarte importanta protejarea urechilor, cu ajutorul unor casti anti-fonice.